Skip navigation

Tag Archives: carte

carte

Din seria “Ajută-ţi aproapele”, publicată în secret la editura Triasic, vă prezint astăzi ultima mea operă: “Primul pas în preluarea controlului mondial: Sfaturi practice pentru depistarea proştilor, agitatorilor şi agenţilor subversivi”, scrisă sub atenta oblăduire a unui comitet editorial malefic format din agenţi iudeo-francmasoni şi bancheri imperialişti. Lucrarea se ocupă cu studiul amănunţit al stereotipurilor lingvistice şi de comportament social al celor care prezintă potenţialul de a deveni veritabile stavile în calea progresului spre o lume mai bună pe care Noi o vom conduce. În continuare vă voi prezenta câteva exemple de stereotipuri lingvistice studiate în volumul mai sus amintit.

“Neamul românesc”

  • Apartenenţă politică şi culturală: naţionalism, extrema dreaptă.
  • Explicaţii: frază desuetă care şi-a pierdut valoarea după unirea principatelor din 24 ian. 1859.
  • Vehemenţă: maximă
  • Utilizatorul: provine adesea dintr-un mediu cu educaţie precară sau dubitabilă (părinţi abuzivi sau foarte autoritari). Este un om cu o stare psihică labilă, profund turmentat de idealuri de secol XIX, care îi alimentează dispreţul în special faţă de maghiari şi evrei. Visează la unirea cu Rep. Moldova. Poate fi subiectul mainpulării venite din partea unei persoane publice (ex: WC Tudor, Dan Puric).

“Trădători de neam şi de ţară”

  • Apartenenţa politică şi culturală: ibidem “Neamul românesc”
  • Vehemenţă: maximă
  • Explicaţii: frază de care se face abuz în retorica membrilor PRM.
  • Utilizatorul: este cel mai frecvent un naţionalist decompensat psihic.

“În România nu am avut comunism ci dictatură. Comunismul înseamnă altceva şi noi nu am avut asta.”

  • Apartenenţa politică şi culturală: comunism
  • Explicaţii: replică utilizată fără excepţie de toţi neocomuniştii.
  • Vehemenţă: maximă
  • Utilizatorul: provine adesea din clasa medie, având de regulă părinţi cu studii superioare. Orientarea politică paradoxală e explicată prin 3 posibili factori: 1) părinţii au făcut parte din structurile fostei nomenclaturi, 2) părinţii sunt intelectuali boemi cu puternice orientări de stânga, 3) rebeliunea adolescentină faţă de sistem (adeseori stimulată de lectura operelor lui Marx şi Sartre).

“Teoria evoluţionistă se cheamă teorie tocmai pentru că nu a fost demonstrată.”

  • Apartenenţa politică şi culturală: sectanţi, extrema dreaptă, fundamentalişti religioşi din orice confesiune etc.
  • Vehemenţă: moderată
  • Explicaţii: această frază îl plasează pe utilizator imediat sub limita fină dintre inteligenţă bazală şi prostie frustă, fiind un semn al refuzului conştient de a judeca.
  • Utilizator: habotnic şi ignorant.

“Am citit în formula As…”

  • Apartenenţa politică şi culturală: variată
  • Vehemenţă: mică
  • Explicaţii: expresie cu care adesea se începe o referire la un tratament naturist, bioenergetic, homeopatic şi în final total ineficient. Trădează superficialitate în gândire.
  • Utilizatori: preponderent femei între 23 şi 80 de ani, cu minim 8 clase, adesea din provincie şi cu o puternică dorinţă de a parveni.

“Gen.”

  • Apartenenţa politică şi culturală: variată
  • Vehemenţă: minimă
  • Explicaţii: automatism verbal folosit la sfârşitul propoziţiei, este definitoriu pentru un vocabular restrâns.
  • Utilizatori: tineret.

“Homosexualii sunt oameni bolnavi psihic.”

  • Apartenenţa politică şi culturală: variată, dar mai frecvant extrema dreaptă şi fundamentaliştii religioşi.
  • Vehemenţă: mare
  • Explicaţii: poate fi uneori folosită de homosexuali reprimaţi, care se tem că altfel ar putea fi suspectaţi de homosexualitate.
  • Utilizatori: ignoranţi, bigoţi etc.

Alte expresii analizate în carte sunt: “Mai bine era pe vremea lui Ceauşescu”, “Americanii sunt de vină!”,  “Nu te-ai uitat aseară pe OTV?” şi multe altele.

Această carte nu se află în librării şi este disponibilă doar prin comandă on-line sau telefonică. Preţul ei este de 63 RONI + TVA. Livrările se fac în maxim 30 de zile prin curier rapid în orice oraş cu peste 15001 locuitori din România şi de peste hotare.  Livrările în Bucureşti se fac în maxim 12 ore folosind sistemul de tuneluri subterane care converg sub Casa Poporului.

Pisica mănâncă şoareci spune şoarecele de bibliotecă raţional.

Pisica este duşmanul de clasă spune soarecele de bibliotecă marxist.

Pisica este inferioară rasial spune şoarecele de bibliotecă fascist.

Pisica are şi ea sentimentele ei spune şoarecele de bibliotecă modern.

Poartă fular (vara eşarfă), ochelari cu ramă de plastic, garderoba sa are culori terne (gri, kaki, maro), poartă teneşi Converse sau adidaşi cu talpă foarte groasă şi fumează într-un stil artistic. Vorbeşte preţios, urăşte americanii, este anti-război şi pro Delta Dunării. Nu deschide televizorul pentru că nu-l interesează ştirile. Are căşti în urechi pentru a se izola de mizeria cotidiană. Îi plac filmele europene pentru că exprimă. Nu-i plac filmele americane pentru că nu-s făcute de Michael Moore. Nu crede în dumnezeu, dar simte că face parte din ceva mai mare… ceva misterios. Aplauze!!! Intră în scenă intelectualul modern sau şoarecele de bibliotecă cu iPod şi eşarfă.

Noul şoarece de bibliotecă a învăţat de la predecesorii săi marxist şi fascist. Conştient de greşelile acestora, el pluteşte adesea într-o zonă neutră din punct de vedere politic, pregătit în orice moment să se avânte într-o extremă sau alta, după cum o cere situaţia. Poate comuta de la comunism la fascism de 20 de ori într-o discuţie de 5 minute, dar niciodată comutarea nu se va face trecând prin capitalism. Capitalismul, moştenirea şoarecelui raţional, i se pare mult prea cinic, prea lipsit de patos şi farmec. Îl consideră o lege a junglei, iar el crede că noi am depăşit stadiul de animale şi că nevoia de competiţie e o iluzie autoîntreţinută. Nu bea bere; preferă vinul. Şoarecele raţional i se pare arogant şi plin de el, dispreţiutor faţă de tot răul din jur.

Şoarecele modern n-a mai prins comunismul. Născut la finele său sau chiar după aceea, consideră regimul apus drept o perioadă romantică cu spioni printre oamenii de rând, radiouri interzise şi pletoşi fugăriţi cu foarfeca pe stradă. Are multe insigne prinse pe geantă, iar unele sunt comuniste. Nu ştie ce înseamnă. Îi place poezia sau se autoconvinge sa-i placă. Poezia exprimă. Merge la mormintele poeţilor împreună cu alţi admiratori şi are o experienţă spirituală (în grup!). E cam ca o masturbare (în grup). Nu se desparte de o geantă care îi atârnă în dreptul genunchilor. În ea are întotdeauna proză şi poezie. Poate chiar o carte veche din colecţia BPT, primită cadou de la prima iubire… Îi place să fie politically correct şi nu poate spune nimic rău despre nimeni. Îi înjură pe americani. Ţine să te convingă că americanii ştiau de atentatele de la WTC.

Provine din clasa de mijloc. Are părinţi cu studii superioare. Dacă ştie un sport, acela e baschetul. Are privirea pierdută în depărtări. Nu ia niciodată o decizie fermă, consideră totul relativ. Dovezile ştiinţifice i se par relevante doar dacă susţin vreo luptă împotriva industrializării. E spiritual, dar nu religios (ce dracu’ o mai însemna şi asta?). Bea ceaiuri şi crede că îl protejează împotriva cancerului. Merge la concerte de jazz, dar nu simte nimic. Îi simpatizează pe emo. Şi el a fost aşa. Pentru el, conceptul de film reprezintă o succesiune de fotografii prin care trece un actor odată la 5 minute, şi care se schimbă la vreo jumătate de oră. Îi place la nebunie Lars von Trier. Sau Tarkovski. Nu îi plac bancurile obscene şi consideră că e înjositor să înjuri; poţi chiar să-l auzi spunând “ce naiba” când situaţia ar fi cerut un puternic “ce pula mea”. Merge la teatru, nu înţelege nimic, dar totuşi e emoţionat.

Este un vânător de evenimente culturale. Le frecventează pentru că altfel riscă să-şi piardă statutul de intelectual. Nu-i plac toate. Majoritatea nu-i plac. E îngrijorat de încălzirea globală şi de gaura din stratul de ozon, de topirea gheţarilor şi de centralele atomice. Cineva l-a întrebat de ce nu se tunde; se consideră rebel pentru faptul ca nu l-a ascultat. Nu-i place sistemul. Nici măcar el nu e sigur ce e sistemul. Este lipsit de simţul umorului şi nu suportă să fie luat la mişto. Vrea ca cineva să salveze balenele. N-a văzut niciodată o balenă.